Pentru o minte informată într-un corp sănătos

Este folosită Ivermectina împotriva COVID-19?

Ivermectina este un medicament antiparazitar utilizat atât în medicina veterinară cât și în medicina umană.

În prezent, nu există niciun studiu randomizat* cu privire la ivermectină și COVID-19 publicat într-o revistă de specialitate care să fi urmărit ca obiectiv principal un criteriu clinic (simptome, spitalizare, intubare, moarte) și să fi observat vreun beneficiu în privința acestuia.

Studii preclinice (pe animale) și clinice observaționale oferă indicii că ivermectina ar putea fi utilă în tratamentul pacienților cu COVID-19, însă aceste date trebuie confirmate prin alte studii.

Administrarea medicamentelor fără o recomandare a unui medic poate fi dăunătoare sănătății.

Un medicament odată administrat poate genera efecte benefice, poate să nu aibă niciun efect sau să genereze efecte negative. Cel mai bun mod de a afla ce efecte are cu adevărat un tratament este evaluarea printr-un studiu randomizat. Mai multe studii randomizate cu design riguros sunt în curs.

* Într-un studiu randomizat controlat placebo jumătate din pacienții urmăriți primesc tratamentul pe care îl investigăm și cealaltă jumătate (împărțirea fiind aleatorie) primește un placebo. Nici cercetătorii, nici pacienții nu știu ce au primit de fapt până la sfârșitul perioadei de studiu (ceea ce calificăm ca fiind „dublu orb”).



Studiu preprint pe hamsteri:

RCT-uri publicate cu endpoint „viral clearance”:

RCT-uri fără beneficii pe primary endpoint clinic:

Vrei să știi mai multe?

Există cel puțin 2 meta analize publicate online (1, 2). Deși ambele trag concluzia că ivermectina oferă beneficii, există o serie de motive pentru care acestea trebuie privită cu o doză semnificativă de scepticism.

Inevitabil calitatea unei meta analize este dependentă de calitatea studiilor pe care le analizează (o frază consacrată în acest sens este „garbage in, garbage out”, gunoi introduci, gunoi obții). După cum am sugerat mai sus, literatura medicală în jurul ivermectinei conține cu preponderență studii observaționale (mai puțin fiabile decât cele randomizate) și studii încă nepublicate în reviste de specialitate (doar manuscrise puse online de către autori, așa numitele preprints).

Următoarele aspecte reduc încrederea acordată rezultatelor acestor meta analize:

  • Includerea în aceeași analiză statistică atât a studiilor observaționale cât și randomizate
  • Majoritatea studiilor sunt preprint-uri (deci fără peer review, oricât de imperfect ar fi acesta). De alfel și aceste 2 meta analize sunt și ele însele tot pre-print-uri.
  • Multiple variabile (precum negativarea PCR, ameliorarea clinică, durata spitalizării sau mortalitatea) ajung să fie considerate la fel de importante și sunt reunite sub umbrela unui termen precum „ameliorare/ improvement” (un fel de „comparăm mere cu pere”)
  • Sunt ignorate diferențele dintre caracteristicile pacienților din diferite studii (spre exemplu vârsta medie în diferitele studii a variat între 25 si 60 de ani)
  • Similar, sunt ignorate și diferențele între schemele de tratament cu ivermectină (atât ca dozaj care variază între 12mg timp de o zi și 24mg timp de 4 zile)
  1. https://c19vitamind.com/lawrie.html
  2. https://ivmmeta.com/ivm-meta.pdf

un proiect realizat de
 
cu sprijinul
încurajat de